Verificarea dății de expirare a produselor
Ce însemnă un aliment expirat sau care a depășit data de consum?
Cum putem ști dacă acel produs chiar a expirat la data înscrisă pe ambalaj?
De fapt termenul real de valabilitate este mult mai mare decât cel recomandat, deoarece sunt respectate reguli mai vechi de valabilitate.
În ultimii ani s-a constat că se aruncă foarte multă mâncare. Comisia Europeană a realizat un studiu care arată că foarte mulți oameni nu înțeleg de fapt semnificația etichetării produselor alimentare „A se consuma de preferință înainte de…” și „ A se consuma până la data de….” și de aceea se ajunge la aruncarea acestora. În multe cazuri, este trecută o dată estimativă până la care produsul este încă bun de consumat (o precauție ce ține de siguranță alimentară). Așadar, dacă mănânci un produs care a expirat de puțin timp, s-ar putea să nu simți nici o diferență. Totuși, în ce privește produsele de origine animală (inclusiv ouăle) trebuie avut grijă cu acestea deoarece, timpul de valabilitate este mai scurt (legea privind etichetarea alimentelor în România o puteți accesa pe site-ul anpc.ro ).
Testarea alimentelor
Acestea se pot testa printr-o simplă analiză organoleptică. Înainte de începerea etichetării alimentelor oamenii își foloseau ochii, nasul și gustul pentru a verifica dacă acestea mai sunt bune de consumat.
Produsele care expiră mai repede se vor așeza în față pentru a fi folosite mai repede, iar cele care vor expira mai târziu se vor așeza mai în spate ăn spaţiul de depozitare (frigider, cămară). Dacă sunt borcane de gemuri care sunt deschise mai demult timp și nu le veți mai folosi în perioada care urmează, ar fi bine să scăpați de ele. Dacă aveți conserve sau borcane care pot fi depozitate în cămară și le-ați deschis, atunci ele trebuie să fie introduse în frigider.
Fiți creativi cu produsele care nu mai sunt proaspete!
Spre exemplu: roșiile care nu mai au un aspect estetic foarte frumos sau sunt moi, din ele se poate face suc de roșii sau se pot toca si se pot depozita în congelator (la fel se poate proceda și cu: morcovii, țelina păstârnacul, ardeii, dovleceii, fasolea verde, etc….).
Fructele se pot transforma în compot, gem, prăjituri sau sosuri pentru preparatele cu carne.
Sharing is caring
Dacă știți că anumite alimente nu le veți mai utiliza, puteți să le donați unui ONG sau unei familii care poate nu au posibilitate financiară să-și procure hrană.
Pentru a preveni aceste „exagerări” ale risipei alimentare putem să îi învățăm pe cei din jurul nostru cum pot gestiona și utiliza alimentele. Este foarte important să fim responsabili pentru viitorul nostru, al copiilor noștri și al acestei planete care ne este casă și suport pentru a trăi.
Conservarea alimentelor pentru iarnă
Având în vedere, faptul că este necesar să mâncăm tot anul, oamenii din vechime au învățat și experimentat moduri noi de a conserva legumele pentru iarnă. În funcție de legumele de care dispuneau aceștia au învățat importanța conservării pentru a nu mai fi necesar să migreze după hrană în funcție de anotimp.
Una dintre cele mai vechi metode de conservare a alimentelor este uscarea cărnii și a legumelor. Multe popoare încă mai folosesc această metodă. Prin deshidratare (uscare) microbii și enzimele nu mai au mediul propice pentru a se dezvolta, nu mai au umiditatea adecvată pentru acest proces. Aerul uscat este cel care ajută la acest deshidratare.
Prin fermentație, au descoperit acțiunea organismelor benefice. Microbii benefici se găsesc peste tot: în aerul pe care îl respirăm, pe corpul nostru și chiar în corpul nostru, mai exact în tractul digestiv. Prin această metodă, oamenii au valorificat alimentele, astfel devenind mai gustoase și având un termen de valabilitate mai mare.
Fermentarea, cum funcționează aceasta?
Varza acră. Pentru a fi murată, varza se pune în apă cu sare într-un butoi. Cred că ați mai văzut acest proces la părinți, bunici sau vecini. Bacteriile Lactobacillus care se găsesc în mod natural în varză, transformă zaharurile în acid lactic (acesta fiind un conservant natural) astfel inhibând dezvoltarea microbilor dăunători, acționând ca un compus bioactiv sănătos. Prin fermentarea verzei, aceasta își schimbă textura și gustul.
Pâine cu maia. Cu ajutorul drojdiei (care este o ciupercă cu o singură celulă) având abilitatea de a metaboliza zaharurile din cereale, și combinarea cerealelor (făina) astfel formând dioxid de carbon gazos, creând bule care fac pâinea pufoasă.
Uscarea. Prin deshidratarea alimentelor împiedicăm creșterea microorganismelor împiedicând astfel încolțirea și putrezirea lor.
Încălzire-fierbere. Prin această metodă de sterilizare crește termenul de valabilitate a conservelor.
Congelarea. Prin înghețarea mâncării, alimentele își păstrează valabilitatea un timp mai îndelungat, deoarece temperatura foarte scăzută stopează procesul de creștere a microbilor.
Fermentarea. Datorită bacteriilor benefice, fermentarea activează enzimele astfel ajutând la realizarea unor preparate alimentare delicioase (murături, oțet, brânzeturi, iaurturi, băuturi alcoolice.
Conservarea chimică. Sarea a fost folosită încă din cele mai vechi timpuri. Cu ea se face saramura și conservarea cărnii. O altă metodă este afumarea cărnii care încetinește creșterea bacteriilor sau chiar omoară bacteriile.
Thank you for your contribution.