Superalimente
Importanța alimentelor culturale
Rețetele culinare transmise din generație în generație este o parte imaterială a patrimoniului cultural, un mod de viață. Patrimoniul Cultural Imaterial UNESCO include multe rețete tradiționale, obiceiuri și tradiții. Rețetele culinare tradiționale și modul de a găti reflectă valorile și credințele fiecărei culturi.
Mâncarea este mai mult decât un suport alimentar esențial, este o modalitate de a te exprima, de a te conecta cu ceilalți și de a transmite moștenirea, istoria și valorile noastre.
Gastronomia tradițională este un pilon fundamental al identității culturale. Preparatele, tehnicile de gătit și obiceiurile sociale asociate, sunt o poartă către trecut și în același timp deschid o fereastră spre rădăcinile sale istorice și ale culturii noastre.
Măncarea aduce oamenii împreună și crează un sentiment de apartenență și comunitate.
Alimentație și adaptări climatice
Populația nordică vs. Populația sudică
Locuitorii din regiunile nordice ale pământului spre exemplu: inuiții, siberienii, groenlandezii și cei din regiunile arctice- trăiesc în medii cu temperaturi foarte scăzute, unde resurse de origine vegetală sunt reduse. În aceste condiții, alimentația tradițională este bogată în grăsimi animale și mamifere marine (pește, uleiuri,etc.).
În astfel de medii grăsimile oferă beneficii asupra sănătății:
-aport energetic ridicat: pentru a supraviețui în astfel de condiții extreme, corpul trebuie să producă căldură, iar prin grăsimi se obține multă energie pe unitate de greutate;
-izolare termică: depozitele de grăsime subcutanată acționează ca un strat izolator, care reduce pierderile de grăsime;
-metabolism adaptat: se pare că populația inuită au mutații genetice care le permit metabolizarea eficientă a grăsimilor marine, inclusiv omega 3, la nivele care protejează împotriva aterosclerozei sau a altor probleme cardiovasculare.
De ce în sud (regiunile calde) este redusă nevoia de grăsimi?
-temperaturile ridicate scade nevoia organismului de a produce căldură;
-un consum mare de grăsimi este nesănătos în climatul cald;
-disponibilitatea alimentelor vegetale este mai mare ceea ce ajută la o dietă bogată și echilibrată pentru aceste regiuni.
Cercetări pe aceste teme pot fi găsite:
1.Adaptări genetice ale Inuiților: ScienceDaily-UC Berkely;
2.Efecte ale unei diete bogate în grăsimi asupra toleranței la rece: PubMed;
3.Rolul grasimilor în structura țesutului adipos pentru adaptarea termică: BioMed Central;
4.Interacțiunea între climă, consumul cu termoreglarea și necesarul de energie: PubMed;
5.Schimbări alimentare în funcție de temperatură: Medrxiv.org
Organic, Bio, Sănătos….
Aceste cuvinte au devenit cuvinte sfinte pentru unii dintre noi, însă în alimentație există mai multe capcane mascate sub aceste cuvinte. Acești termeni sunt interschimbabili.
Obiectul cercetării noastre ar trebui să fie, cum ajung aceste alimente la noi în țară și cum sunt conservate pentru a putea rezista la transportul miilor de kilometrii.
Fructele și legumele crescute organic în țara de origine reprezintă alegerea ideală pentru cei care locuiesc acolo, însă pentru cei care locuiesc la mii de kilometri depărtare lucrurile stau altfel.
De ce sunt lucrurile atât de diferite? Pentru a menține termenul de valabilitate și a îmbunătății aspectul, mirosul, gustul și textura, asupra acestora trebuie intervenit (procesare) prin adăugarea unor gaze în ambalaj (etilenă), ceară, sulfiți, etc.
Pentru mai multe detalii se pot aceesa cercetările din acest domeniu:
1.Tratamente alternative (ASHS)
2.Etilenă-1-MCP (Wikipedia)
3.Tratamente chimice/aditivi conservanți (FAOHome)
4.Ambalare cu atmosferă modificată (PubMed)
5.Csarnabua wax (Pubs.rsc.org)
Hrana „integrală”/naturală este cea crescută așa cum a lăsat-o Dumnezeu: de sezon, locală,diversă, neprocesată, fără chimicale.
Cum putem schimba acest lucru?
Pentru a evita alimentația nesănătoasă, putem să folosim hrana „integrală”de sezon, cumpărată direct de la producătorii locali. Acest lucru ajută la sprijinirea agricultorilor și reducerea importului cu produse nesănătoase.
Un alt avantaj este diversitatea naturalăa alimentației: vara ne bucurăm de roșii, castraveți,….., iar iarna: varza, cartofii și celelalte legume și fructe păstrate natural pentru iarnă.
Prin urmare, când mergem la cumpărături, ar fi de dorit să evitm alimentele ultraprocesate în avantajul celor locale, simple și proaspete. Un obicei mic, dar cu un impact major asupra sănătății și comunității.
Fructe, cereale, legume- cum le putem înlocui pe cele exotice cu superalimentele locale?
1.Avocado-nuci, semințe de in și cânepă, uleiuri
2.Semințe de chia– semințe de in, cânepă sau urzică
3.Fructele de Goji– măceșe, cătină (vitamina C), urzică, pătrunjel, ovăz, mei, leguminoase sau sfecă roșie (Fier), nuci, leguminoase, orice tip de varză, brocoli, conopidă, spanac, praz,etc (calciu)
4.Rodia– semințe de dovleac, leguminoase, fructe verzi, ierburi aromatice
5.Quinoa-mei, ovăz
6.Orez brun, amarant– hrișcă- sursă bogată de proteine, fibre, vitamine și minerale. Nu conține gluten.
Bineâțeles că sunt mult mai multe alimente care se pot înlocui, dacă doriți să vă documentați veți găsi pe motoarele de căutare multe cercetări din acest domeniu.
Ce înseamnă hrana integrală?
-Alimentele integrale: conțin toți nutrienții naturali
-Alimente rafinate: au fost supuse unui proces de prelucrare prin care anumite părți au fost îndepărtate, rezultând o pierdere de nutrienți.
Hrana integrală este hrana adevărată care este neprocesată (fructe, legume, nucifere, semnințe, cereale, carne, produse lactate).
În secolul trecut, deoarece multe femei au început să lucreze, acestea nu mai aveau timpul necesar să gătească acasă, atunci au început să înlocuiască mâncarea care nu necesita mult timp pentru a o prepara și astfel companiile alimenatre au fost receptive și au scos pe piață preparate care sunt procesate și trebuie gătite în scurt timp.
Din cauza vieții încărcate cu multe activități, prima activitate pe care o sacrificăm este prepararea mâncării acasă, în favoarea altor lucruri.
Într-adevăr ca să pregătești mâncarea acasă necesită multă energie, cumpărături, prepararea ei, etc.